Sándor Béla Visky

Scopul acestei cercetări este de a prezenta în perspectiva istorică relația acestor concepte începând cu filosofia clasică greacă, era patristică, medievală, perioada reformei precum și a iluminismului, raționalismului, modernismului și până la postmodernismul zilelor noastre. În a doua fază vom concentra asupra schimbării de paradigmă – cadru interpretativ a acestor noțiuni – de după mijlocul secolului 20.

Scopul acestei cercetări – incepută in calitate de visiting fellow la Universitatea din Edinburgh UK, – este evaluarea miscării academice numită Radical Orthodoxy. Această școală teologică si filosofică pornită in ultimii ani al secolului XX. la Universitatea din Cambridge se lansează intr-un dialog intens cu filosofia postmodernă pentru a se delimita de paradigma modernității, dar si de relativitatea nihilistică a postmodernismului atât pe plan ontologic, cât și lingvistic și moral. Printre inițiatorii mișcării se află John Milbank, Catherine Pickstock, Graham Word.

Scopul acestei cercetări este de a reexamina textul care din punctul de vedere dogmatic – alături de Catechismul de la Heidelberg – este normativ pentru Biserica Reformată de limba maghiară de astăzi. Vom concentra asupra unor concepte care din punctul de vedere a protestantismului de astăzi par să fie demodate. De exemplu conceptul semper virgo sau posibilitatea prezenței feminine în cadrul slujitorilor bisericii. Proiectul cuprinde desfășurarea unei conferințe la Budapesta cu participarea specialiștilor în domeniu, prezentând fiecare câte o tematică din cadrul acestui document istoric.

Etica comunicării este un subiect al cărui relevanța etică nu poate fi contestat; ea se dovedește atât pe plan personal cât și social. Cercetarea se concentrează asupra următoarea aspecte fundamentale ale problematicii. 1. Istoria conceptului pereche adevăr—minciune atât pe plan teologic cât și cel filosofic (referințe biblice, Sf. Augustin, Toma d’Aquino, Luther, Immanuel Kant, Dietrich Bonhoeffer). 2. Referințe în contextul eticii jurnalistice – mediatice actuale. 3. Contemplări sistematice (minciunea în relația cu Dumnezeu, semenii si eu însumi). 4.

Több milliárd dolláros üzletággá nőtte ki magát a világban a béranyaipar. Hogyan illeszthető egy ilyen szenvtelen közgazdasági megállapítás a megszülető emberi élet misztériumához? Az alábbiakban röviden ismertetem a béranyaság jelenségét, valamint az ezzel kapcsolatos alapfogalmakat, ennek romániai jogállását és gyakorlatát más országok szabályozásának kontextusában, végül pedig néhány etikai szempontot fogalmazok meg a problémaegyüttesre nézve.

Vladimir Jankélévitch (1903–1985) a párizsi Sorbonne Egyetemének
morálfilozófia professzora volt három évtizeden keresztül, 1951-től kezdve. Egy olyan korban írt több ezer oldalt az emberi élet leglényegesebb dolgairól, az erényekről – a bölcsesség, bátorság, hűség, őszinteség, igazságosság, méltányosság, szerénység, alázat,

"Lamentabili sunt aceia care in orbia lor, accepta valabilitatea traditiei in domeniul fizicii in loc de ratiune si experiment; trebuie sa fim ingroziti de greseala acelora care in teologie pun ratiunea in locul Scripturii si a traditiei Parintilor." (Blaise Pascal)

Több milliárd dolláros üzletággá nőtte ki magát a világban a béranyaipar. Hogyan illeszthető egy ilyen szenvtelen közgazdasági megállapítás a megszülető emberi élet misztériumához? Az alábbiakban röviden ismertetem a béranyaság jelenségét, valamint az ezzel kapcsolatos alapfogalmakat, ennek romániai jogállását és gyakorlatát más országok szabályozásának kontextusában, végül pedig néhány etikai szempontot fogalmazok meg a problémaegyüttesre nézve.

“The gospel is the greatest of all stories” (201) – this is the conviction that permeates the latest book signed by Matthew W. Bates.
https://brill.com/view/journals/jrt/13/2/article-p193_19.xml

This paper introduces the subject with a scriptural approach, then explores it on the following three levels. Lies in our relationship with God is seen as a sign of mistrust towards him. Lies in the relationship with the other suspends the autonomy of one’s fellow human beings, deny their personal existence and cancels the relationship of trust with them. How can a person lie to himself/herself ? The relationship between lying and identity is conceived as self-deception, loss of freedom and openness.

Pages

Subscribe to Sándor Béla Visky