Istoria bisericii protestante III
Cunoștințele de istorie bisericească – pe lângă importanța lor cognitivă – contribuie la consolidarea identității reformate. Nu se poate vorbi despre conștiință și identitate reformată fără a cunoaște originile și rădăcinile acestei comunități.
Scopul disciplinei Istoria Bisericii Protestante III este familiarizarea studenților cu istoria Bisericii Reformate din Ardeal în secolele XVIII–XIX, precum și cu politica religioasă a Provinciei (Guberniului) și a Imperiului Austro-Ungar.
Competențe
Cunoștințe
1. Studentul cunoaște evenimentele istoriei Transilvaniei din secolele XVIII–XIX, punctele de cotitură istorică, epoca habsburgică și evenimentele din perioada Imperiului Austro-Ungar.
2. Cunoaște răspândirea și impactul curentelor teologice străine din secolele XVIII–XIX (universalismul, teologia iluminismului, raționalismul, teologia liberală) la nivel local și sinteza autohtonă specifică a acestora.
3. Cunoaște politica religioasă a Imperiului Habsburgic, a Guberniului Transilvaniei și a Imperiului Austro-Ungar.
4. Cunoaște cele mai importante personalități ale istoriei bisericești transilvănene din secolele XVIII–XIX, opera și rețelele de relații ale acestora.
5. Cunoaște persecuțiile suferite de Biserica Reformată din Transilvania în secolul al XVIII-lea și răspunsurile date la acestea.
6. Cunoaște legile, liturghia, orgaizarea și funcționarea a Bisericii Reformate din Ardeal din epoca respectivă.
Aptitudini
1. Studentul își dezvoltă o viziune istorică liniară și o perspectivă cronologică, fiind capabil să coreleze evenimentele istoriei generale cu cele ale istoriei bisericești.
2. Este capabil să compare scrieri și curente teologice, să formuleze asemănările, diferențele și punctele lor cardinale.
3. Este capabil să identifice punctele comune în biografii și conexiunile dintre rețelele de relații ale personalităților bisericești și laice.
3. Este capabil să înțeleagă și să interpreteze la nivel de bază sursele de istorie bisericească pe care le va întâlni în timpul serviciului său pastoral.
4. Își dezvoltă o viziune critică asupra trecutului. Se detașează de „hagiografia bisericească” adusă eventual din comunitate și poate confrunta trăsăturile pozitive și negative ale personalităților istorice.
5. Este capabil să privească manifestările vieții bisericești (guvernare bisericească, catehizare) în contextul lor istoric.
6. Este capabil să se orienteze în bibliografia epocii, separând literatura științifică de cea de popularizare sau pseudoștiințifică.
Responsabilitate și autonomie
1. Studentul este capabil să se orienteze între curentul teologice și ideologice actuale (cu rădăcini în secolele XVIII–XIX).
2. În cadrul disputelor teologice și de politică bisericească actuale, este capabil să formuleze un punct de vedere constructiv.
3. Este capabil să își reprezinte biserica în situație de minoritate.
4. Este capabil să aplice modele de organizare comunitară și guvernare bisericească în serviciul său pastoral.
5. Se străduiește să evite fundăturile trecutului în abordarea chestiunilor teologice și administrative.
6. Își elaborează lucrările cu rigoare științifică și etică a citării.
Structura cursului
Distribuția fondului de timp
| Număr de ore pe săptămână | Curs | Seminar | Practică | |
|---|---|---|---|---|
| 2 ore/săptămână | 2 | 0 | 0 | |
| 28 ore/semestru | 28 | 0 | 0 | |
| Studiu individual | Ore/sem | |||
|---|---|---|---|---|
| Timpul total estimat | 148 | |||
| Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe | 40 | |||
| Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren | 30 | |||
| Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri | 50 | |||
| Tutoriat | 0 | |||
| Total studiu individual | 120 | |||
Examinare
Studentul susține un examen oral. Subiectele constau în trei puncte ponderate (4, 3, 2 puncte), acoperind întreaga materie. Unul dintre cele trei subiecte este obligatoriu o biografie, iar altul o prezentare scurtă a unui document (confesional sau liturgic).
Bibliografie
Carte
- (1999): Harc a tiszta evangéliumért. Kétszáz esztendő az erdélyi református egyház életéből, 16-17. század. Erdélyi Református Egyháztörténeti Füzetek 6. Cluj-Napoca: Institutul Teologic Protestant, pp. 178
- (2007): A koronatanú: Bethlen Miklós. Az „Élete leírása magától” és a XVII. századi puritanizmus. Csokonai Könyvtár 40. Debrecen: Debreceni Egyetemi Kiadó, pp. 259
- (2001): Az Erdélyi Református Főkonzisztórium kialakulása. Cluj-Napoca: Az Erdélyi Református Egyházkerület, pp. 1
Ediție de surse
- (1858): Bethlen Miklós: Élete leírása magától (részletek) 1.. Pest: Heckenast Gusztáv, pp. 556
Colecție de studii
- (1974): Erdélyi féniks. Misztótfalusi Kis Miklós öröksége. București: Kriterion Könyvkiadó, pp. 546