Limba și literatura maghiară II
Scopul disciplinei este ca studentul să se familiarizeze cu texte din literatura maghiară și universală care ajută la pregătirea pentru slujirea pastorală și care prelucrează în formă literară experiențe legate de întrebări teologice relevante (existența umană, credința, suferința, misiunea, harul). Seminarul are în centru întâlnirea directă cu textul, interpretarea în comun și evidențierea conexiunilor teologice.
Competențe
Cunoștințe
După parcurgerea disciplinei, studentul:
– Cunoaște textele literare obligatorii ale semestrului, conținutul lor, caracteristicile de gen și contextul lor de istorie literară.
– Cunoaște conceptele fundamentale ale analizei textului literar: gen, narațiune, perspectivă narativă, intertextualitate, alegorie, simbol.
– Cunoaște formele de manifestare ale motivelor biblice și ale temelor teologice (profeție, convertire, suferință, har, misiune) în textele literare studiate.
– Este informat cu privire la principalele trăsături ale traiectoriei biografice și ale epocii autorilor citiți, cu deosebită atenție față de tradiția literară maghiară din Transilvania.
Aptitudini
După parcurgerea disciplinei, studentul este capabil:
– Să interpreteze texte literare deopotrivă din perspectivă literară și teologică: să identifice intertextele biblice, temele cu relevanță pastorală și modul de reprezentare a experienței umane.
– Să pregătească și să conducă în mod independent un seminar: să formuleze întrebări legate de text, să propună cadre de interpretare, să modereze dezbaterea în grup.
– Să compare diverse opere literare din perspectivă tematică și poetică, în special în privința reprezentării rolurilor profetic, apostolic și pastoral.
– Să formuleze în mod reflexiv experiența textelor literare pe cale orală, aplicând împreună terminologia teologică și cea literară.
– Să transmită mesajul teologic al unei opere literare date într-un mod inteligibil și în context parohial.
Responsabilitate și autonomie
După parcurgerea disciplinei, studentul:
– Planifică și conduce în mod independent seminarul încredințat, inclusiv selectarea detaliilor relevante din text, formularea întrebărilor și coordonarea grupului.
– Se apropie critic și empatic de întrebările umane și teologice ridicate de textele literare, evitând moralizarea unilaterală sau neglijarea aspectelor estetice.
– Integrează perspectivele lecturii pastorale și ale sensibilității literare în propria înțelegere a vocației, recunoscând rolul literaturii în viața parohială și în predicare.
– Este deschis față de diversele posibilități de interpretare și participă în mod constructiv la interpretarea comunitară a textelor.
Structura cursului
Distribuția fondului de timp
| Număr de ore pe săptămână | Curs | Seminar | Practică | |
|---|---|---|---|---|
| 2 ore/săptămână | 0 | 2 | 0 | |
| 28 ore/semestru | 0 | 28 | 0 | |
| Studiu individual | Ore/sem | |||
|---|---|---|---|---|
| Timpul total estimat | 50 | |||
| Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe | 2 | |||
| Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren | 10 | |||
| Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri | 8 | |||
| Tutoriat | 2 | |||
| Total studiu individual | 22 | |||
Examinare
Nota studentului este alcătuită din două componente:
– Susținerea seminarului (50%): Pe parcursul semestrului, studentul pregătește și conduce un seminar desemnat. Criteriile de evaluare: profunzimea interpretării, evidențierea conexiunilor teologice, coordonarea dezbaterii și implicarea colegilor. Informații privind susținerea seminarului: Pe parcursul semestrului, temele indicate (3., 5., 7., 9., 11.) sunt pregătite și conduse de studenți. Seminarul neefectuat poate fi recuperat în sesiunea de recuperare printr-o lucrare scrisă de cel puțin 5 pagini, predată conform criteriilor indicate.
– Colocviu (50%): Studentul primește întrebări din toate lecturile semestrului și răspunde oral. Examenul evaluează cunoașterea textelor, perspectiva comparativă și reflexia teologică. Criteriile de evaluare ale colocviului:
– Studentul cunoaște conținutul textelor obligatorii ale semestrului și poate da socoteală de ele cu referire la detalii concrete.
– Studentul recunoaște și interpretează motivele biblice și temele teologice prezente în texte. – Studentul abordează operele citite cu perspectivă comparativă: este capabil să formuleze conexiuni tematice, paralele și deosebiri.
– Studentul exprimă în mod reflexiv și cu propriile cuvinte efectul personal al operelor citite și lecțiile lor pastorale.
Bibliografie
Articol în carte
- (2001): Nem-jel, nem-tudás, nem-idő. A bibliai Jónás könyve és Babits Jónás könyve apofatikus hermeneutikai megközelítése. In: Valami helyet . Budapesta: JAK-Kijárat, pp. 179-238
- (1982): Passió és állathecc. Mészöly Miklós Filmjéről és művészetéről In: Balassa Péter: A színeváltozás . Budapesta: Szépirodalmi Kiadó, pp. 302-343